Ne critic

S-a vorbit atat de mult despre legalizarea casatoriile gay, despre a fii gay in Romania, etc…incat mi s-a acrit si mie asa ca asta nu e o postare in care o sa ma bat cu pumnii in piept ca suntem o super comunitate si ca s-a scris o pagina de istorie pentru ca americani au legalizat treaba asta.
In primul rand, ma bucur ca s-au legalizat si ca poate americanii o sa fie luati drept exemplu si o sa se mai legalize si in alte parti. Nu consider ca ni s-a facut o favoare ca si comunitate, ci e un drept pe care trebuia sa-l avem de mult si ar trebui sa-l avem cu totii. Platim taxe ca toata lumea, mergem la serviciu, platim chirii si utilitati, ne facem cumparaturile din market ca totii oameni deci mi se pare o chestie fireasca sa avem si aceleasi drepturi: casatorii, adoptii,etc….
Asta a fost partea in care ne sustin, acum vine partea in care nu o sa o mai fac.
Cei mai multi oameni nu ne pot accepta pentru ca nu ne cunosc iar cand vad numai exemple ‘proaste’ atat la tv cat si pe strada cred si eu ca au parerea ca avem o problema psihica si eu as crede acelasi lucru. Ca sa nu mai vorbesc de toate tipele care se dau bi sau gay si apoi tot cu barbatii ajung ca vai sau vindecat sau mai stiu eu ce prostii.
E vina noastra ca suntem perceputi asa. E vina noastra ca nu incercam sa comunicam mai mult cu cei care nu ne inteleg si sa le dam exemple pozitive, fie ca e vorba de persoane, fie ca e vorba de actiuni, fapte,etc.
E vina noastra pentru perceptia celor din jur si da, sigur nu am reusii sa schimbam parerea intregii populatii dar sigur am reusii sa mai aducem de partea noastra persoane si putin cat de putin, cei care ne-ar accepta ar devenii o majoritate si nu o minoritate ca acum.
E vina noastra ca suntem dezbinatii si ne mancam intre noi de parca am fi dusmani si din pacate cei din jur ne percep ca atare si nu o sa obtinem acceptarea lor cand nici noi intre noi nu ne acceptam…
Nu fluturand un steag curcubeu si facand parade o sa ii castigam de partea noastra ci aratandu-le ca ne pasa de ce e in jurul nostru, ca avem bun simt si ca noi respectam chiar daca nu suntem respectati.

Nu vreau sa-mi apartii. Nu vreau asta pentru ca atunci totul se va destrama intre noi si e pacat…pentru ca am cladit frumos aceasta relatie, am avut grija sa punem sentiment langa sentiment, amintire langa amintire iar lucrurile mai putin frumoase sa nu le asezam in casuta relatie noastre.
Nu imi apartii si asta ma bucura pentru ca libertatea ta ma face sa te apreciez, sa te iubesc si sa incerc sa te cuceresc mereu…daca mi-ai apartine sau daca in capul meu s-ar tatua treaba asta atunci lucrurile s-ar schimba: m-as purta cu tine ca si cum ai fii un obiect, ca si cum ai fii proprietatea mea iar iubirea nu implica asta…
Nu vreau sa-mi apartii, te rog nu ma ajuta sa cred asta…

Ca si tine….

Ca si tine si eu imi fac multe planuri, imi imaginez cum ar fi fost daca…as fi facut alte alegeri sau as fi avut alta viata.
Ca si tine si eu am gresit fata de parinti, persoana iubita si prieteni, uneori am primit iertare alteori nu.
Ca si tine si eu am suferit din dragoste si am crezut ca nu o sa mai iubesc vreodata dar uite ca iubesc din nou si sper intr-un viitor mai bun.
Ca si tine nu sunt multumita de job-ul actual dar stiu ca intr-o zi o sa fiu foarte multumita.
Ca si tine imi doresc un copil la un moment dat
Ca si tine am strans punga ca sa-mi permit sa plec intr-o vacanta sau sa-mi cumpar ceva mai scump.
Ca si tine am avut zile in care am ras si am simtit cu adevarat ce inseamna sa fii viu si zile in care am plans si m-am intrebat care e rostul nostru pe Pamant.
Ca si tine am venit singura pe lume si am sa plec la fel.
Ca si tine imi fac griji uneori ca trece timpul prea repede si nu o sa apuc sa fac tot ce mi-am propus in viata asta.
Ca si tine am zile in care pur si simplu nu as vrea sa ma dau jos din pat.
Ca si tine am avut momente in care am fost geloasa fara justificare.
Ca si tine am secrete pe care nu as vrea sa le stie nimeni.
Ca si tine am obiceiuri proaste pe care ubeori incerc sa le ascund sau sa le tin sub control.
Ca si tine, ma ‘indragostesc’ zilnic de cate un chip frumos, un corp placut mie sau o minte care ma fascineaza.
Ca si tine…

Intotdeauna mi-a placut sa impart oamenii in diverse categorii…de ce? habar nu am. poate pentru ca atunci cand in mintea mea un om face parte dintr-o categorie stiu la ce sa ma astept sau ce sa astept de la el. Uneori ma mai si insel dar asta inseamna ca persoana respectiva isi schimba categoria din capul meu.
As vrea ca de aceasta data sa impart oamenii in 2 categorii: cei care sunt stabili intr-o relatie si cei care sunt ‘aventurieri’.
Chiar am ajuns sa cred ca oamenii fac parte din aceste 2 categori, defapt ca se nasc fie pentru a fi stabili sau pentru a fii mai mult genul de oameni pe care ii caracterizeaza infidelitatea sau nestabilitatea.
Cei stabili sunt aceia care tot timpul au stiu ca vor o familie, sa aiba parte de un partener stabil si fidel, ca pot sa iubeasca o singura persoana toata viata sau destul de mult timp.
E adevarat ca si cei care iubesc stabilitatea si pe care ii caracterizeaza treaba asta pana in maduva oaselor, au avut si ei aventurile lor fie ca asta s-a intamplat dupa dezamagire, dupa care simteau nevoia sa se vindece si atunci alegeaua calea in care nu voiau sa se lege cap ci sa iasa cu cine au chef si sa faca exact tot ceea ce vor… dar asta dureaza o perioada pentru ca ei sunt cu adevarat fericiti cand au stabilitate, cand iubesc o singura persoana, se daruiesc unei singure persoane, isi fac planuri de viitor, etc…
Cei care se nasc pentru a fi nestabili, tanjesc dupa stabilitate dar nu ii caracterizeaza pe ei treaba asta. Pot iubi o persoana mai mult decat s-ar iubii pe ei vreodata dar cu toate astea simt nevoie de cate o scapare din cand, fie ca e vorba de un flirt, de un sarut sau de o noapte…simt nevoie unei evadari fizice si psihice pentru a putea iubii sufleteste si mai mult, pentru ca ei se simt ‘sufocati’ doar langa o persoana…iubesc cu sufletul rar dar pot iubi cu mintea zilnic…
Iar de cele mai multe ori intr-o relatie un stabil ajunge ca un ‘instabil’ pe care incearca sa-l schimbe sau chiar cel ‘instabil’ incearca sa se schimbe dar lucrurile nu se vor schimba decat pe termen scurt si apoi totul revine la normal, acum depinde de fiecare relatie si de fiecare partener in parte daca poate sa accepte sau nu unele lucruri si daca poate sa inteleaga sau nu alte lucruri…
Iubeste ceea ce te face fericit si accepta ceea ce nu te face sa scazi in ochii tai…

Casatorie?

Cu totul ca in situatia mea si in tara in care traim este imposibila casatoria…am stat si m-am gandit mult la acest aspect al vietii de adult.

De cand suntem mici ni se implementeaza in creier ca trebuie sa ne casatorim si sa avem kinderi si cand esti mic casatoria o vezi ca rochia aia frumoasa de mireasa pe care o sa o porti, si ca viata va arata ca desprinsa din basme pentru ca crestem mintiti de povesti…

Care e parerea mea sincera despre casatorie? Un mare bullshit…de ce? Pentru ca un act nu te tine langa o persoana ci te incarcereaza mai mult…Imi place sa cred ca iubirea este libertate iar cei mai multi nici inainte de casatorie nu constientizeaza asta iar dupa casatorie in cele mai multe cazuri intre iubire si libertate este doar un egal taiat. Cand vorbesc de libertate nu ma refer la a insela sau a face exact tot ce vrei tu fara sa tii cont de persoana de langa tine…ma refer la incredere, respect, fara control din 5 in 5 minute, respectarea unui mic spatiu personal(toti avem nevoie de el)…cati dintre noi pot acorda aceasta libertate?

Ce inseamna casatoria? Casatoria are 2 parti importante, sa zicem asa: 1. Prima se face la primarie, in care se semneaza niste acte si din acel moment tot ce se acumuleaza este al nostru, ne luam numele si devenim in fata statului o familie(asa de aparenta) si 2. A doua parte la biserica in care preotul citeste din Biblie niste legi referitoare la casatorie in fata lui Dumnezeu, in unele religii se mai spun niste juraminte si esti legat pe viata in fata lui Dumnezeu de persoana respectiva…care e problema la parte cu biserica? Ca cei mai multi pana ies din Biserica au si uitat ce a citit preotul ala acolo si pentru ce au spus ei „DA” si ca in zilele noastre, legatura aia in fata lui Dumnezeu se rupe in putin timp si daca s-ar putea te-ai mai lega in fata lui Dumnezeu inca de 5 ori pentru ca na, prima legatura nu a fost aia buna, si nici urmatoarele 4.

Ce se intampla cand ne casatorim si in timpul casatoriei? Tin sa precisez, asta daca nu s-a inteles de la inceput ca vorbesc de 90% din cazuri si ca exista o minoritate care chiar fac lucrurile diferit(o sa vorbesc despre partea asta un pic mai jos)…Cei mai multi se casatoresc din foarte multe motive, mai putin din cele cu adevarat importante.

Se casatoresc pentru ca asa trebuie…cine zice asta? Societatea, oamenii din jurul, ca na, deja sunt impreuna de 5 ani si ca e timpul sa se casatoreasca, sa se aseze la casa lor(chiar daca unii stau impreuna, isi impart sarcinile, au banii la comun, etc). In cele mai multe cazuri fetele sunt cele care isi doresc sa fie cerute, sa primeasca inele(ca sa le ia fata prietenelor ei invidioase care inca nu sunt casatorite sau sa intre in randul celor care deja au un diamant pe deget), sa poarte rochii albe si sa simta printe o zi(eu ma simt in fiecare zi 😀 ). Alt motiv ar fi ala ca raman insarcinate si se panicheaza ca ala o sa plece daca nu se casatoresc sau situatiile in care el este atat de diperat incat are impresia ca daca o sa se insoare cu ea, ea nu o sa mai plece. Mai sunt situatiile in care vor copilasi si na, nu se poate daca nu esti casatorit ca asa spune baba de etajul 5, scara 2…ar mai fii de zis, dar sa zicem ca acestea ar fi motivele pentru care majoritatea se casatoresc…aaaa, sa nu uit sa specific ca toate motivele astea sunt insotite si de iubire(sau mai bine zis falsa senzatia de iubire)

Sa trecem la perioada casatoriei(stiu ca probabil multi o sa zica ca eu nu am fost casatorita si ca imi dau aiurea cu parerea, dar din pacate asta observ in jurul meu din ce in ce mai mult, incat nici nu e nevoie sa fac cercetare de piata sau sa pomenesc „din propia experienta”ca sa pot sa zic ceea ce vad),bun…acum au acte de la primarie, s-au legat si in fata lui Dumnezeu..sa inceapa povestea…care de cele mai multe ori e de groaza. Se incep ratele pentru o casa, care tin vreo 30 de ani(in ziua de azi,din pacate,multi nici nu apuca sa le termine), care duc la iesiri din ce in ce mai rare, la concedii o data la 2 ani…apoi sa apara si copilasi ca doar trebuie, nu conteaza daca avem ce sa le oferim sau nu..daca trebuie, trebuie…si sa nu uitam ca pe cat de frumosi, adorabili, si aducatori de zambete sunt, sunt mancatori de multi bani si asta daca vorbim de un stil de viata modest. Apoi incep certurile din cauza banilor, pentru ca se aduna prea multe datorii si indatoriri si multi nu reusesc sa le faca fata…totul incepe sa se rezume la casa, copii si datorii si nu se mai rezuma la cuplu si la mentinerea focului iubirii, oricat de micut este el…el incepe sa uite sa fie dragut si sa faca gesturi romantice oricat de mici ar fi ele, ea uita sa fie atenta si sa mai ofere afectiune si de aici si incep cautarile in alte parti. Inafara de cele enumerate mai sus, ma intervine si siguranta aia ca persoana de langa tine nu o sa plece asa usor(siguranta care nu exista inainte de acest contract) ca doar aveti rate impreuna si copii de crescut si un trecut.. si atunci cei mai multi nu mai fac nimic din ce faceau inainte de casatorie: mesaje dragute trimise in pauza de masa, o cina romantica doar pentru ca e marti sau o floarea oferita doar pentru ca a fost soare afara…dupa casatorie(si nu ma refer in 2-3 ani)cei mai multi devin niste amici(prietenii sunt mult mai mult de atat)cu beneficii(ca mai fac si sex asa pentru ca trebuie) care impart o casa, rate si cresc copii si uita de fericirea loc ca si cuplu si chiar ca individ.

Unii se complac in situatii de astea toata viata chiar daca isi gasesc uneori fericirea in alte paturi sau afectiunea in alte brate sau mai sunt cei care dupa un timp aleg sa plece si sa o ia de la capat in a fii fericiti.

Cum vad eu casatoria si ce astept de la ea? Vad casatoria ca pe un pas pe care il faci in momentul in care iubesti o persoana mult, foarte mult si vrei o familie alaturi de ea, copilul vostru sa creasca intr-un mediu in care el vede 2 persoane care se iubesc, care il creasca in iubire si armonie, nu sa tot fie pasat de la unul la altul..dar ma abat un pic de subiect cu asta…vad casatoria ca o dorinta a mea si a persoanei de langa mine, dorinta de a ne unii in fata lui Dumnezeu o singura data, increderea ca persoana de langa mine va lua deciziile corecte pentru mine sau pentru kinderii nostri daca eu nu o sa mai pot(ca sot/sotie poti lua anumite decizii pe care o iubita/un iubit nu le poate lua), mai vad casatoria ca o celebrare a iubirii noastre pe care vreau sa o impartasesc cu cei apropiati, nu sa vina la nunta mea matusa de la cucietii din deal pe care nu am vazut-o niciodata. Vad casatoria ca decizia ca chiar vrem sa mergem de mana pe acelasi drum si orice ar fi nu ne dam drumul la mana. Iar ceea ce am simtit inainte de a ne casatori nu trebuie sa se schimbe…iubirea, increderea, respectul, libertatea trebuie sa ramana toata viata…poate chiar unele sentimente sa se intensifice pentru ca la urma urmei din toti oamenii m-a ales pe mine, a ales sa ma ia de mana si sa nu-mi dea drumul…90% din cele enumerate in ultimul paragraf ar trebui sa se intalneasca in orice relatie sanatoasa de iubire…casatoria mai aduce cele 10% chestii pozitive si sanatoase pentru a avea o relatie 100% frumoasa cu bune si rele…

Te minti?

Aud tot mai des in ultimul timp: sunt intr-o relatie, sunt fericita, mi-am gasit sufletul pereche,iubesc…
In ziua de azi, o relatie nu mai inseamna la fel de mult si de profund ca inainte…suntem din ce in ce mai superficiali, nu ascundem in relatii care nu ne fac fericiti doar pentru ca ne este frica sa nu fim raniti, acceptam mizerii de la oameni care nu ne merita si nu apreciaza doar pentru ca ii iubim.
Cate relatii sunt cu adevarat fericite? In catr relatii oamenii chiar isi poarta de grija unul celuilalt, se iubesc, se respecta si chiar raman acolo cand lucrurile nu mai sunt roz?
Daca lucrurile sunt ok, si radeti si ai impresia ca sunteti fericiti nu inseamna ca chiar asa este…oamenii se pot preface destul de mult…zile,luni, uneori si 1-2 ani dar nu se pot preface la nesfarsit si cand nu o sa mai poata abia atunci iti dai seama langa ce monstru ai stat…
Cand ai primit ultima data o florea, o ciocolata, o surpriza mica fara sa ceri, fara sa fie vre-un eveniment, fara sa se spele vre-un pacat?
Cand ai oferit ultima data ceva mic dar cu o importanta enorma doar pentru ca era o zi de luni?
De multe ori am auzit:cum imi dau seama ca intr-adevar ma iubeste? Aici depinde de la relatie la relatie si de la om la om…midalitati sunt 1 milion dar nu uita ca uneori gesturile marunte fac diferenta…ca de exemplu, un bilet cu ‘buna dimineata’ lasat pe perna, un mesaj cu ‘sa te inbraci bine ca afara e frig’, iar exemple pot continua…
Si da, un om care te iubeste le va face si dupa 1luna, 2luni, 1 an…in schimb unul care se preface, la un moment va uita ca trebuie sa mai faca si chestii marunte pentru ca nu simte nevoia sa le faca…
Dragostea se vede in gesturi marunte facute din tot sufletul iar relatiile fericite nu presupun lucruru roz tot timpul, presupun hop-uri peste care treceti impreuna si care va fac sa va iubiti si mai mult si sa va apreciati si mai mult…

Nu esti a mea!!!!

Nu esti a mea si nu o sa fii niciodata,pentru ca o persoana nu apartine altei persoane…o persoana isi apartine si atat, nimic mai mult.

Nu esti a mea pentru ca nu apartii nimanui dar o parte din mintea ta, din inima ta…astea imi apartin si nu pentru ca asa am vrut eu sau pentru ca le-am cumparat cumva ci pentru ca cu tu mi le-ai incredintat atunci cand ne-am indragostit, atunci ai considerat ca o parte din tine merit, ca am privelegiul de a zburda prin mintea ta zilnic, de a pune fluturi in stomacul tau, de ati face inima sa bata mai tare, de a avea grija de tine…

Intr-adevar este un privilegiu ca cineva iti da acces la toate cele enumerate mai sus, plus multe altele iar pentru asta ar trebui sa fim recunoscatori si sa apreciem persoana de langa noi…sa ii dam libertatea de care are nevoie, iubirea dupa care tanjeste, increderea de care e dependenta…pentru ca iubirea e libera, pura si frumoasa si orice ii va tulbura echilibru o va face sa plece…

Nu esti a mea pentru ca nu esti un obiect dar atat de multe parti din tine au ales sa ma iubeasca incat am ajuns sa ne apartim fara a simti ca esti sau sunt posesia ta…

Nu esti a mea pentru ca asa vreau eu, esti a mea pentru ca asa vrei tu…

Nor de etichete